Ce prevede tratatul de disciplină bugetară asumat de 25 de state europeane, inclusiv din România

Printre prevederile deja popularizate, precum cele referitoare la deficitul structural de cel mult 0,5%, tratatul  mai prevede și:
- obligația statelor membre de a supune atenției Comisiei Europene programele privind reformele structurale în timpul procedurii de deficit excesiv și coordonarea planurilor de reformă cu celelalte state membre.
- Deficit de cel mult 3% din PIB și datorie publică sub 60% din produsul Intern Brut (PIB). Aceste două lucruri trebuie introduse în Constituție. Este permisă devierea de la aceste două reguli în cazuri ”excepționale”, cum ar fi o criză economică severă.
- Dacă un stat are o datorie publică mult sub limitate de 60% din PIB, cum este și cazul României, care avea la 31 octombrie 2011, o datorie publică de 38,6%, deficitul structural admis este de 1%, și nu 0,5% cât este în general.
- dacă un stat membru are o datorie publică mai mare de 60% din PIB, trebuie să o reducă cu o rată medie de 1/20 pe an.
- asistența financiară prin mecanismul european de stabilitate va fi acordată, începând cu 1 martie 2013, doar statelor care au ratificat tratatul
- statele care nu utilizează euro, precum România, pot fi exceptate de la aplicarea prevederilor referitoare la pactul fiscal și la politica economică de coordonare dacă precizează atunci când depun instrumentele de ratificare, că vor sa fie exceptate.
- dacă se vor constata devieri, va fi declansat automat un mecanism de corecție, care va include obligația ca statul membru respectiv să implementeze măsuri pentru a corecta devierile într-o anumită perioadă de timp.
- propunerile și recomandările făcute de Comisia Europeană statului care încalcă prevederile acestui tratat nu se vor aplica dacă majoritatea calificată a statelor semnatare se opun.
- statele care încalcă Tratatul pot fi deferite Curții de Justiție a UE de unul sau mai multe state contractante, fără a fi nevoie de un raport al Comisiei Europene.
- decizia Curții de Justiție este obligatorie. Penalitățile aplicate nu pot depăși 0,1% din PIB-ul statului membru care a încălcat regulile, iar aceste penalități nu vor fi aplicate din prima.
- dacă statul amendat este membru al zonei euro, banii obținuți din penalități vor merge către mecanismul european de stabilitate. Dacă este vorba de un stat care nu utilizează euro, precum România, banii vor merge la bugetul UE.
- la întrunirile zonei euro, care vor avea loc de cel puțin 2 ori pe an, participă obligatoriu președintele Băncii Centrale Europene (BCE), președintele Parlamentului European  și statele non-euro ori de câte ori se va discuta despre competitivitate, piaţa unică sau modificările de strategie. Zone euro va avea un președinte pentru un mandat de 5 ani.
- Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013, sau chiar mai devreme dacă 12 state contractante au depus instrumentele de ratificare.
- statele membre trebuie să informeze CE cu privire la emiterea de obligațiuni